„Bine că ne-au găsit”. Este singurul răspuns pe care doctorul Radu Zamfir, unul dintre supraviețuitorii din avionul pilotat de Adrian Iovan, prăbușit în Apuseni, îl are când este întrebat despre cele șase ore în care i-a așteptat pe salvatori. „Mi s-a părut că a durat jumătate de oră”. Dacă salvatorii ar fi ajuns mai repede, pilotul Iovan și studenta medicinistă ar fi fost în viață și acum? „Nu știu”, răspunde el.
Niciun răspuns însă de la autorități. La peste 24 de ore de la tragedie, niciunul dintre oficialii care au gestionat operațiunea de salvare nu a prezentat o informare oficială în privința tragediei și a intervenției care a durat aproape șase ore.
Un amănunt interesant vine însă din partea pilotului Valentin Ialomițianu, care în urmă cu două săptămâni a pilotat chiar avionul care s-a prăbușit ieri. Invitat la GÂNDUL LIVE, el a susținut că avionul are un sistem de localizare în situații de urgență, ELT, iar ROMATSA ar fi trebuit să aibă datele exacte. „Nu înțeleg de ce ROMATSA nu a putut să-i localizeze”, a spus el.
Cu o celulă de criză organizată la Ministerul Afacerilor Interne sub comanda șefului Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), Ion Burlui, și a secretarului de stat Constantin Chiper, nu s-a făcut nicio comunicare publică oficială, informațiile prezentate în de diverse autorități creând tabloul unei situații haotice, nicidecum a uneia aflate sub control așa cum ar trebui într-un astfel de caz. Astfel, de-a lungul celor șase ore câte s-au scurs de la prăbușirea avionului până la descoperirea epavei, au fost transmise, pe diverse voci oficiale – IGSU, Consiliu Județean, Romatsa – informații care au fost infirmate de realitate în scurt timp după ce au fost lansate: localizarea avionului prăbușit, găsirea victimelor și date despre starea acestora de sănătate.
La sfârșitul zilei, trăgând linie: șase ore de căutări, doi morți și nicio responsabilitate asumată. Miniștrii Internelor și Apărării, precum și șeful IGSU, STS sau Romatsa nu au niciun reproș a-și face, invocând respectarea legii și a protocoalelor.
Chiar și așa, pornind de la premisa unei gestionări corecte a situației, nefiind exclus ca ancheta să conțină elemente de noutate care pot schimba tabloul zilei, lipsa unei comunicări coerente într-o situație de criză a creat o stare de confuzie generală. Or, în condițiile în care în cazul unei tragedii la scară redusă s-a acționat în asemenea fel, rămâne întrebarea dacă în cazul unui dezastru de proporții, cum ar fi de exemplu un cutremur, pot ține autoritățile lucrurile sub control, evitând haosul? Până acum, judecând doar din perspectiva tragediei de luni, singura concluzie e că fiecare dintre cei implicați au încercat să se derobe de orice reponsabilitate.
În această acțiune de gestionare, recuperare și comunicare, erau implicate potrivit procedurilor patru instituții. Toate strânse în jurul IGSU, aflat în coordonarea Ministerului de Interne care primește informații în cazul de față de la STS și ROMATSA pentru localizarea victimelor și organizează cu ajutorul ISU locale acțiunile de salvare. Vă prezentăm în continuare cum au reacționat aceste instituții, cât și cei care le conduc.
RESPONSABILI ȘI EXPLICAȚII
Luni, la ora 13:38, avionul pilotat de Adrian Iovan, având la bord o echipă medicală, a decolat de pe aeroportul Băneasa cu destinația Oradea. În jurul orei 15:45 legătura cu aeronava s-a pierdut, peste aproape o jumătate de oră, la 112, fiind primit un apel de la medicul Radu Zamfir care a anunțat că avionul s-a prăbușit. În acel moment, toate cele șapte persoane aflate la bord erau în viață.
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE. Deși are în responsabilitate gestionarea situațiilor de urgență prin ISU și un secretar de stat în domeniu, Cătălin Chiper, Internele nu au făcut informări periodice despre stadiul operațiunii de de căutare și salvare.
La o oră de la primul apel la 112 făcut de victimă, șeful IGSU, Ion Burlui(foto), a anunțat că cele șapte persoane aflate în avionul prăbușit sunt în viață.
Nu a dat nicio dată despre localizarea acestora. Peste patru ore, la 20.47, Inspectoratul a remis un comunicat presei în care a anunțat că peste 70 de pompieri salvatori, jandarmi montani, polițiști și salvamontiști participă la operațiunea de căutare.0
Din nou, nicio informație despre localizarea epavei.
Secretarul de stat Cătălin Chiper(foto) nu a făcut nicio informare publică referitoare la desfășurarea operațiunii.
El a avut în schimb câteva intervenții telefonice în timpul unor emisiuni la Antena 3 și Realitatea TV în care nu a dat explicații despre operațiune, nu a răspuns întrebărilor referitoare la durata îndelungată, singura preocupare fiind de a nu se face publică identitatea celor două victime până când procurorii nu fac un anunț.
El a admis totuși să s-a colaborat cu SRI și STS pentru localizare.
Vina aruncată în sarcina STS a fost și poziția adoptată de ministrul de Interne Radu Stroe(foto). Prima sa reacție a fost însă în cursul dimineții de marți.
„Deocamdată nu am ce reproșa, nu am văzut elementele. Răspunsul îl găsiți la STS, în speță la STS Cluj. Bineînțeles că era și mai bine dacă se putea face o localizare la metru sau la suta de metri. Îmi pare rău că s-a întâmplat în timpul mandatului meu tragedia”, a spus Stroe.
Și șeful IGSU, Ion Burlui,a spus că nu are nimic să-și reproșeze.
MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE. Ministrul Mircea Dușa, a declarat, la aproape 24 de ore de la tragedie, că nu are ce le reproșa celor din subordine în privința întârzierii cu care au fost localizate victimele, lăsând să se înțeleagă că responsabilii sunt în altă parte.
„Nu vreau să comentez ce au făcut sau n-au făcut alte instituții ale statului, dar în ceea ce privește angajații MapN-ului nu am ce să le reproșez, pentru că nu li se poate reproșa nimic. Tot ce ține de noi, MapN-ul, a fost făcut. La ora 16:30 era deja dat ordinul de decolare pentru elicopterele de căutare, pentru început ar fi trebuit să decoleze unul, iar alte două dacă situația din teren ar fi impus-o”, a declarat Mircea Dușa(foto), pentru gândul. Potrivit acestuia, elicoptere militare nu au putut decola din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, în principal din cauza ceții dese. „Am văzut și eu în ziare și la televiziuni tot felul de comentarii și vreau ca un lucru să fie bine înțeles de toată lumea, inclusiv de cei care își tot dau cu părerea pe tema asta: eu nu pot risca să ridic un elicopter pe ceață și în condiții meteo nefavorabile, cum au fost cele de ieri. Asta ar însemna să pun într-un grav pericol și echipajul, și aeronava”, a ținut să precizeze Dușa. El a adăugat că luni, la ora 18.00, pe aeroportul militar București era pregătit de decolare un avion Spartan, dotat cu toate echipamentele medicale necesare, pentru transportarea răniților de la Cluj la București, dacă ar fi fost necesar.
ROMATSA. Luni, la 18.39, la mai bine de două ore de la prăbusirea avionului, directorul Romatsa, Aleodor Frâncu(foto), a declarat că echipele de intervenție au coordonatele exacte ale locului unde a aterizat forțat avionul medical, însă zona este foarte greu accesibilă și este foarte greu de ajuns la victime, care sunt în viață. „Zona este foarte greu accesibilă. Noi avem coordonatele perfecte ale aeronavei, știm exact unde sunt, pentru că orice aeronavă emite un semnal permanent asupra acestora. Este foarte greu de ajuns la ei”, a spus Frâncu, adăugând că zona este muntoasă și împădurită, iar în plus ceața este densă.
Cu toate acestea, echipajele ISU nu aveau datele exacte ale locului în care aeronava s-a prăbușit.
Invitat la GÂNDUL LIVE, pilotul Valentin Ialomițianu, a susținut că avionul are un sistem de localizare în situații de urgență, ELT, iar ROMATSA ar fi trebuit să aibă datele exacte. Ialomițianu, care a pilotat avionul prăbușit ieri chiar în urmă cu două săptămâni a scris în foaia de observație că starea aeronav ei nu era una optimă: „Chederele erau îmbătrânite, iar vântul bătea prin avion”.
SERVICIUL DE TELECOMUNICAȚII SPECIALE. STS care ar fi trebuit să furnizeze datele exacte ale locului prăbușirii a avut o singură comunicare oficială publică, a doua zi dimineața, în care s-a mărginit la a preciza că au fost îndeplinite toate procedurile legale în cazul unor asemenea dezastre.
„Localizarea locului evenimentului în Sistemul 112, s-a realizat potrivit prevederilor legale, pe baza informațiilor furnizate de operatorii de comunicații mobile odată cu primirea primului apel la 112, respectiv la nivelul sectorului celulei din care a fost generat acesta și a fost pusă la dispoziția instituțiilor care au participat la operațiunea de căutare și salvare”, se arată într-un comunicat al STS, condus de Marcel Opriș(foto).
Softurile pe care STS și ROMATSA le folosesc pentru localizare au fost produse de firma Teamnet, deținută acum de Bogdan Padiu, companie care până în 2012 a fost însă deținută de deputatul PSD Sebastian Ghiță. Potrivit furnizorului, localizarea se poate face în cinci secunde, până acum însă, la mai bine de 24 de ore de la producerea tragediei, nici STS, nici ROMATSA nu au furnizat un răspuns oficial în care să explice de ce localizarea s-a făcut în mai bine de cinci ore.
Mai mult, potrivit vicepreședintele Consiliului Județean Alba Florin Roman, salvamontiștii care au participat la căutarea avionului prăbușit în Apuseni au fost coordonați de ISU și au fost dirijați spre piste greșite pe baza coordonatelor GPS eronate, comunicate de STS.
În cursul serii de marți, într-o intervenție telefonică, purtătorul de cuvânt al STS, Adrian Fulea, a susținut că localizarea a fost grea din cauza faptului că cele două celule de telefonie care au preluat apelul erau în județul Cluj.
CONSILIUL JUDEȚEAN CLUJ. Luni, la ora 19.11 purtătorul de cuvânt al Consiliului Județean Cluj, Cornelia Trif, a declarat corespondentului MEDIAFAX să salvamontiștii din Beliș au ajuns, luni seară, la locul unde se află avionul care ar fi aterizat forțat, în zona Pasului Ursoaia.
„Salvamontiștii din Beliș au ajuns la locul accidentului aviatic, i-au găsit pe toți cei șapte răniți și le-au acordat primul ajutor și au transmis coordonatele locului celorlate echipe de intervenție. Din primele informații, răniții sunt în stare stabilă”, a spus Trif.
Cu toate acestea, victimele nu fuseseră găsite la acel moment, acest lucru întâmplându-se două ore mai târziu. Până la acest moment nu s-a furnizat o explicație oficială pentru anunțul eronat.
Premierul Ponta cere anchetă
Singurele efecte ale contradicțiilor și lipsei de răspundere a instituțiilor implicate este o anchetă cerută la nivelul Guvernului. Victor Ponta nu a dat nicio explicație pentru durata mare a operațiunii de salvare gestionate la nivel central de celula din care făceau parte ministrii Internelor și Apărării. În cursul serii de luni, a anunțat, într-un interviu televizat doar că răniții sunt în stare gravă, iar în jurul orei 21.30 că aceștia au fost găsiți.
Mai mult, vicepremieul responsabil de securitate Națională, Gabriel Oprea, nu a avut nicio comunicare publică în cursul zilei în care s-a produs tragedia. Marți dimineață, de la cabinetul său s-a emis un comunicat de presă în care se anunța că va face un raport asupra evenimentelor, care va fi prezentat în ședința de guvern de miercuri.
„Din dispoziția primului-ministru Victor Ponta, vicepremierul Gabriel Oprea va prezenta o informare, până la ședința de Guvern de mâine, privind modul în care au acționat instituțiile publice potrivit prevederilor legale, după producerea evenimentului aviatic din județul Cluj luni 20 ianuarie 2014. În acest sens, viceprim-ministrul pe probleme de securitate națională a solicitat tuturor instituțiilor cu atribuții să transmită de urgență rapoarte complete privind măsurile și acțiunile derulate în scopul salvării victimelor evenimentului aviatic din data de 20 ianuarie 2014”, se arată în comunicat.
Sursa Foto: Mediafax – Bogdan Maran, Răzvan Chiriță, Gabriel Petrescu, Octav Ganea, Silviu Matei